Relaxarea profundă - exerciţiu practic

Stresul produce mai multe reacții ale corpului printre care este relevant să amintim tensionarea mușchilor, transpirație, gură uscată, ritm cardiac accelerat, dureri de stomac, greață și multe altele. Relaxarea este o deconstrucție musculară și nervoasă care ne poate ajuta în a diminua aceste simptome pe care le experimentăm și în a readuce echilibrul prin eliminarea stresului. Practic, corpul nostru trecea de la starea sa de continuă vigilență și tensiune, la o stare de calm și acceptare.

Există mai multe avantaje ale relaxării profunde. În primul rând, stresul produce, așa cum am menționat, tensiune musculară, iar noi deseori nu ne dăm seama că aceasta este prezentă și că corpul nostru se află într-o stare de alertă. Astfel că exerciții precum relaxarea musculară progresivă sau antrenamentul autogen, ne pot ajuta să detensionăm mușchii. Desigur că relaxarea nu doar că ne ajută corpul, ci și mintea, prin a reduce ruminațiile și gândurile care produc stres, îmbunătățirea capacității de concentrare și de atenție, a abilității de luare a deciziilor și prin reducerea sentimentelor și emoțiilor intense.

Relaxarea profundă produce aceste reacții deoarece modifică în mod direct modul în care funcționează corpul și mintea atunci când sunt expuse la stres. În stările tensionate, organismul activează sistemul nervos simpatic, responsabil de reacția de alertă, ceea ce duce la contractură musculară, ritm cardiac accelerat și o activare mentală orientată spre pericol. Relaxarea profundă inversează acest mecanism și activează sistemul nervos parasimpatic, sistemul responsabil de calm, refacere și echilibru intern. În momentul în care corpul intră în această stare, mușchii primesc semnalul că nu mai este nevoie să rămână încordați, iar tensiunea acumulată începe să se reducă treptat. Tehnici precum relaxarea musculară progresivă sau antrenamentul autogen sunt eficiente tocmai pentru că ne învață să recunoaștem diferența dintre tensiune și relaxare și să eliberăm, conștient, rigiditatea corporală pe care stresul o menține activă.

Relaxarea profundă influențează însă nu doar corpul, ci și procesele mentale. Atunci când sistemul parasimpatic devine dominant, ritmul gândurilor se încetinește, iar zonele cerebrale implicate în ruminație și anticipare negativă își reduc activarea. Mintea nu mai este prinsă în scenarii stresante, iar gândurile intruzive își pierd intensitatea. În acest context, capacitatea de concentrare și atenție se îmbunătățește, deoarece resursele cognitive nu mai sunt consumate de reacția de alarmă. Claritatea mentală crește, iar luarea deciziilor devine mai eficientă, fiind mai puțin influențată de emoții intense sau de impulsivitate.

Pe plan emoțional, relaxarea profundă reduce activarea amigdalei, structura cerebrală implicată în reacțiile emoționale puternice. Odată ce corpul intră într-o stare de calm, emoțiile intense se diminuează, iar noi putem căpăta o mai mare stabilitate afectivă. Această stare facilitează autoreglarea emoțională și crește toleranța la disconfort, permițându-ne să gestionăm mai bine situațiile dificile.

În continuare, prezentăm un exercițiu de relaxare.

      Relaxarea musculară progresivă

    Aceasta este o tehnică dezvoltată de medicul Edmund Jacobson care a fost preocupat să integreze tehnici psihologice în practica sa medicală. Tehnica sa constă în alterarea între tensiune și a tensiunii principalelor grupe musculare ale corpului.

1.   Strângeți puternic pumnul mâinii dominante până simțiți tensiune și încordare în mână și în antebraț. Mențineți această poziție timp de 7 secunde, iar apoi detensionați pumnul. Observați ce simțiți timp de 7 secunde.

2.      Repetați această etapă

3.  Realizați același lucru și pentru mâna stângă: încordați timp de 7 secunde și detensionați mușchii pentru a observa relaxarea de la nivelul pumnului și brațului timp de încă 7 secunde.

4.     Repetați pasul anterior

5.   Realizați aceleași acțiuni cu grupe diferite de mușchi în această ordine: încordați mușchii din jurul ochilor, strângeți puternic maxilarul, împingeți puternic umerii în spate și pieptul în față astfel încât să simțiți tensiune, ridicați degetele de la picioare astfel încât să simțiți tensiune la nivelul gambei și coapsei drepte, iar mai apoi după detensionare treceți la gamba și coapsa stângă.

Acest exercițiu poate fi realizat zilnic pentru a învăța cum arată

starea de relaxare și de calm.

În concluzie, relaxarea profundă poate fi privită ca o revenire a organismului la ritmul său natural, un proces în care corpul și mintea ies din starea de alertă și reintră într-o zonă de echilibru. Prin reducerea tensiunii musculare, încetinirea ritmului gândurilor și stabilizarea emoțiilor, relaxarea profundă contracarează efectele stresului și restabilește funcționarea optimă a organismului. În esență, ea reprezintă o resetare internă care susține atât sănătatea fizică, cât și claritatea mentală, pregătind persoana pentru o stare de calm, prezență și eficiență în activitățile de zi cu zi.