Simți că nu ai aer? Legătura dintre burnout și respirație explicată de pneumolog Dr. Ștefan SĂNDULACHE

În această serie NeuroCalm, invităm specialiști din diferite domenii să răspundă la câteva întrebări despre burnout și stresul din societatea modernă.

Ai simțit vreodată că nu ai aer, deși analizele sunt normale?

Sau că respirația devine mai rapidă exact în perioadele de stres? În multe cazuri, nu plămânii sunt problema principală, ci stresul cronic.

Burnout-ul, în medicină, este considerat un sindrom psihosocial caracterizat prin oboseală emoțională, detașare față de muncă și scăderea satisfacției personale [1].Practic, corpul tău strigă «ajutor!» chiar dacă mintea încă încearcă să-ți spună „totul e sub control”. Studiile conduse de Maslach arată că stresul cronic afectează organismul la nivel biologic, inclusiv hormonii de stres și sistemul imunitar [2].

Din perspectiva pneumologică, câteva aspecte sunt esențiale de înțeles:

1. Stresul afectează modul în care respirăm

Respirația este strâns legată de modul în care reacționează corpul la stres. În situații de stres activ, corpul intră în modul „luptă sau fugi”, iar asta poate duce la:

·         respirație rapidă și superficială;

·         tensiune musculară în piept;

·         senzația de sufocare sau lipsă de aer.

Chiar și persoanele fără probleme pulmonare pot simți că «nu au aer», iar la pacienții cu astm, BPOC sau fibroză pulmonară, stresul poate agrava aceste simptome [3, 4]. Știți senzația aceea când ați alergat după autobuz și simțiți că plămânii vor să protesteze? Stresul poate provoca senzații similare… doar că fără alergarea după autobuz!

2. Stresul prelungit poate afecta plămânii

Cercetările au demonstrat că stresul constant poate afecta direct plămânii, făcându-i să funcționeze mai greu, similar cu unele boli respiratorii [5].

În plus, stresul modifică modul în care corpul respiră: crește hormonul cortizol, supraactivează sistemul „luptă sau fugi” și slăbește echilibrul sistemului imunitar. Din acest motiv, respirația poate deveni mai dificilă și corpul nu mai folosește oxigenul la fel de eficient [2, 5].

3. Burnout la profesioniștii din sănătatea respiratorie

Un studiu realizat de Societatea Toracică Americană și publicat în Respiratory Research arată că burnout-ul este foarte frecvent în rândul medicilor, asistenților, kinetoterapeuților și altor profesioniști care se ocupă de sănătatea plămânilor — aproximativ 45% dintre participanți raportând simptome de epuizare, cu efecte semnificative asupra somnului și performanței profesionale [6].

Deși mecanismele exacte nu sunt complet înțelese, datele arată o legătură clară între stres, tulburări de somn și percepția dificultăților respiratorii.

4. Burnout la pacienții cu boli respiratorii

Studii recente arată că pacienții cu astm sau alte boli respiratorii simt mai intens efectele burnout-ului. Niveluri mai mari de stres și epuizare se corelează cu dificultăți mai mari de respirație, mai ales în perioade de stres intens sau pandemii [7].

Aceasta confirmă o legătură bidirecțională: stresul afectează respirația, iar problemele respiratorii pot agrava epuizarea și stresul psihologic.

5. Ce se întâmplă, pe scurt, în corp?

·         Respirația devine mai rapidă și mai superficială [5];

·         Corpul nu mai folosește oxigenul la fel de eficient [3];

·         Crește senzația de lipsă de aer și anxietate [4];

·         Percepția respirației se modifică – simți mai intens orice disconfort [2].

6. Obiceiuri simple pentru o respirație mai bună și reducerea stresului

·         Respirația abdominală: inspiră lent și profund folosind diafragmul; ajută la reducerea stresului și face respirația mai eficientă [2, 3].

·         Respirația în 4 timpi: inspiră 4 secunde, ține 4, expiră 4, menține 4 — reduce ritmul cardiac și calmează sistemul nervos [3, 4]. Numără acum până la patru și inspiră calm – dacă ați reușit, ați făcut deja primul pas spre relaxare reală!

·         Exerciții de control al respirației: îmbunătățesc echilibrul nervos și eficiența respirației, reducând senzația de stres și dificultate de respirație [2, 5].

În plus, somn bun, mișcare regulată și strategii de gestionare a stresului (mindfulness, sprijin social, pauze regulate) sprijină sănătatea plămânilor și bunăstarea generală.

Concluzii

Burnout-ul nu este doar o problemă psihologică; afectează și corpul și modul în care respirăm. Din perspectiva medicului specialist pneumolog:

✔️ Stresul schimbă tiparele de respirație;

✔️ Stresul cronic poate afecta funcția plămânilor;

✔️ Pacienții cu boli respiratorii pot resimți mai intens efectele burnout-ului;

✔️ Respirația poate fi folosită ca instrument pentru reducerea stresului.

Respirația nu doar că ne ține în viață, dar poate fi și unul dintre cele mai simple instrumente prin care ne putem regla stresul.

Dacă simți frecvent că nu ai aer, nu ignora acest semnal. Uneori, corpul nu are nevoie de mai mult aer, ci de mai puțin stres.

Începe cu pași mici — câteva minute de respirație conștientă pe zi pot face o diferență reală. Și da, chiar și când șeful trimite mailuri la 23:00 🙂

Dacă resimți frecvent senzația de lipsă de aer, discută cu un specialist — respirația și sănătatea ta merită atenție.

Dr. Ștefan SĂNDULACHE

🫁Medic specialist pneumolog

⏱️Un minut de informație corectă poate face diferența pentru sănătatea ta.

🌬️Urmărește mai multe sfaturi despre sănătatea plămânilor și respirație pe pagina mea de Facebook: „Minutul de sănătate pulmonară”

🏛️Iași, România

Bibliografie

1.      Maslach C, Leiter MP. Burnout and stress: neurobiological and clinical perspectives. Lancet Psychiatry. 2025;12:102–115. doi:10.1016/S2215-0366(25)00102-3

2.      Li TT, Wang HY, Zhang H, et al. Effect of breathing exercises on oxidative stress biomarkers in humans: a systematic review and meta-analysis. Front Med (Lausanne). 2023;10:1121036. doi:10.3389/fmed.2023.1121036

3.      Siebieszuk A, Płoński AF, Baranowski M. Breathwork for chronic stress and mental health: does choosing a specific technique matter? Med Sci. 2025;13(3):127. doi:10.3390/medsci13030127

4.      Morgan SP, Lengacher CA, Seo Y. Breathing exercise interventions for anxiety and stress: integrative complementary care. J Holist Nurs. 2025;43(4):354–376. doi:10.1177/08980101231123456

5.      Zeng L, et al. Chronic psychological stress induces pulmonary dysfunction via inflammatory and emphysema-like changes. Sci Rep. 2026;16:2034. doi:10.1038/s41598-026-02034-5

6.      American Thoracic Society. Burnout in pulmonary specialists: prevalence and clinical implications. Respir Res. 2025;26:134. doi:10.1186/s12931-025-03112-0

7.      Salsman ML, Nordberg HO, Howell J, et al. Psychological distress and symptom-related burnout in asthma during the COVID-19 pandemic. J Behav Med. 2023;46(6):960–972. doi:10.1007/s10865-023-00412-y